Criza mondiala , oportunitati, solutii

Revin asupra tezei conform careia criza actuala este in fapt o oportunitate extraordinara de a reevalua economia mondiala, in special sistemul capitalist nationalist, si de a gasi variante in beneficiul tuturor, sau macar al celor mai multi. Incerc sa explic mai jos ce cred eu ca se intampla, unde putem ajunge si ce cred ca trebuie sa facem pentru a ajunge “bine” :)

E clar ca economia in multe tari a fost umflata artificial, cateva sectoare reflectand acest lucru (eg: imobiliar). Cercul virtuos (spirala ascendenta) al cresterii economice a nascut si niste “baloane” cu aer. Dar de ce cand se sparg aceste baloane sufera atat de multi oameni? Putem sa dam vina pe cercul vicios (spirala descendenta): nu mai avem bani de consum, deci nu mai e cerere, deci nu mai producem, deci nu mai incasam, deci nu mai avem bani sa consumam.



Trecerea de la cercul vicios la cel virtuos ar putea fi facuta destul de simplu, mecanismele clasice sunt reducerea impozitelor (varianta mai liberala, ce face SUA acum) sau investitii ale statului (de obicei in infrastructura, ce anunta Romania). O astfel de actiune ar trebui sa duca la cresterea investitiilor, deci a cererii pe anumite domenii, care mai departe creste cererea in alte domenii si relanseaza economia.

Se pare insa ca aceste manevre deja aplicate de unele state dezvoltate nu au foarte mare succes. Explicatia pe care o dau eu este in faptul ca “baloanele” umflate de pana acum ascundeau un decalaj nerealist de “bunastare” intre tarile bogate si cele sarace. Acest decalaj a fost intretinut si stimulat prin schimburi. Pe de o parte protectionismul, reflectia puterii de negociere a statelor bogate, a facut ca acestea sa vanda si sa cumpere doar ce le convine. Pe de alta parte progresul (mai ales tehnologic) a facut ca aceste tari sa genereze valoare mare de schimb. Eg: “noi va vindem utilaje/calculatoare, voi ne vindeti titei,... calculatoarele sunt foarte scumpe.” “Nu ne vindeti produse agricole, ca nu vrem, mai bine subventionam propriii nostri producatori, reducem astfel artificial costul productiei agricole interne, si va vindem noi niste mere mai mari si mai frumoase decat ale voastre” “Sa veniti sa lucrati la noi doar cand si daca va dam noi viza.”

Acesti doi factori insa acum nu mai functioneaza. Eg: am mutat productia care presupune manopera semi-calificata sau chiar calificata spre Europa de Est, Asia, America de Sud. Insa intre timp salarile/costurile au crescut si in aceste zone. In Africa e mai greu sa produci, si dupa Africa, unde? In felul asta tarile respective au inceput sa produca mai multa valoare si am exportat si tehnologia catre aceste tari. Am preluat si am scolit oameni inteligenti din aceste tari, care acum sunt in masura sa concureze cu noi...pe bani mai putini. In plus, multe din aceste tari au devenit parteneri mai puternici de negociere (Europa de est, Asia de Est, China, etc). Deci protectionismul s-a cam dus…Cat despre progresul tehnologic, nimic semnificativ nu a fost generat in ultimul timp (telefoanele de astazi nu aduc foarte mult valoare in plus fata de cele de acum 10 ani, mai grav, cele din Asia de Sud-Est sunt chiar mai avansate). Accesul din ce in ce mai facil la informatie a incurajat transferul tehnologic si progresul tehnologic in orice colt al lumii.

In felul acesta incepe sa functioneze arbitrajul (sau principiul vaselor comunicante, cum spune prietenul meu George). Arbitrajul este mecanismul liber prin care decalajele sunt speculate si anulate: daca ceapa costa mai mult in Iasi decat in Bucuresti, cineva va aduce ceapa de la Bucuresti la Iasi, ca sa castige din diferenta. In felul asta in Iasi va fi mai multa ceapa, deci creste oferta, deci scade pretul. In Bucuresti va fi mai putin ceapa, scade oferta, creste pretul. Incepe sa functioneze arbitrajul intre nivelurile de trai. La exemplul cu mutarea productiei de mai sus, in felul acesta au crescut salariile (nivelul de trai) in tarile considerate mai “sarace”, dar daca oamenii din tarile bogate nu pot urca pe curba invatarii repede (sa se specializeze in ceva mai avansat si sa ceeze o noua piata), atunci li se reduce venitul sau chiar sunt dati afara (eg: Nokia la Cluj, au crescut veniturile celor din Romania dar au scazut in Germania; muncitorii romani ieftini din Italia/Spania au dus la scaderea veniturilor muncitorilor italieni si spanioli).


Asistam deci la o reducere a decalajului nivelului de trai intre diferite tari: adica la scaderea nivelului de trai in tarile bogate si la cresterea lui in cele sarace. Ce se va intampla? Tarile dezvoltate vor incerca din toata puterile sa incetineasca acest proces, cel mai probabil protejand diferite ramuri (vezi ajutorul dat de stat pentru diferite firme, defapt un fel de subventie care acopera lipsa de performanta, mai ales costurile prea mari generate de nivelul de trai prea mare).

Cum putem sa echilibram situatia la un nivel mai inalt? Eu vad 2 variante, una indezirabila si una dezirabila.

1. Cei din tarile bogate isi vor da seama ca trebuie sa imparta bogatia lor cu toti cei de pe pamant. Si vor spune, de ce sa impartim cu 6 miliarde cand putem sa impartim cu 4? Si cum programele de reducere a populatiei nu prea functioneaza (greu de implementat si oricum nu prea duc la o reducere ci mai degraba la o mentinere, caci creste durata media de viata si compenseaza reducerea sporului natural) cel mai simplu este sa ducem un razboi. In felul asta relansam si industria de armament...

2. pe care o sustin ca si solutie dezirabila: scaderea drastica a costului energiei.

Cum ne ajuta asta? In orice folosim sau consumam costul energiei este foarte mare: orice munca prelucrare, se face cu consum de energie: haina pe care o purtam provine dintr-un material natural care a fost crescut, cules, selctionat cu energie. Apoi a fost prelucrat cu energie. Apoi niste oameni/aparate care utilizeaza energie le-au format. Oamenii acestia trebuie sa castige mult, caci au de platit curentul acasa, si masina care a fost facuta cu multa energie. Costul energiei este imens si este in orice in jurul nostru, inclusiv in hrana. Scaderea acestui cost poate duce la ridicarea rapida a nivelului de trai pentru multi oameni care traiesc acum cu grija zilei de maine, dar si la o scadere mai mica a nivelului de trai al celor mai bine plasati.

Cum se poate face?: Energia la nivel mondial este controlata de un numar redus de oameni, care fac niste profituri imense. Scaderea pretului a inceput putin in mod natural (vezi scaderea pretului titeiului generata de scaderea cererii) Dar poate fi stimulata. eg: in loc sa investeasca sume uriase in industria neperformanta auto, guvernul Statelor Unite poate investi in construirea de unitati de productie a energiei regenerabile, crescand astfel productia extrem de mult si reducand dramatic preturile (daca e nevoie chiar si fortat, prin impunere de limite de profit pentru operatorii din acest domeniu).

Dupa era informatiei eu cred ca urmeaza era energiei, in care putem crea o lume mai buna pentru toti, de la cei din SUA la cei din Congo. Si apoi? Apoi cred ca urmeaza era robotilor, caci scaderea pretului energiei va stimula progresul in directia reducerii muncii omenesti si inlocuirea cu masini. Apoi? Apoi probabil era cosmica, dar deja ajungem la science fiction, nu ca nu l-am trai deja :)

Citeste restul!

Reforma educatiei

Este bine spus, reforma educatiei, caci trebuie sa educam copiii si tinerii, nu doar sa-i invatam. Defapt ce imi doresc pentru copiii mei este sa fie fericiti si ma astept ca scoala sa-i ajute sa ajunga acolo. Din pacate invatamantul isi propune sa pregateasca tinerii pentru a functiona in societate, cu accent pe gasirea unei modalitati “acceptate” de a-si castiga existenta. Educatia presupune mai multe lucruri, printre care un set de valori despre care vorbesc aici.

Pentru a “pregati pentru viata” :) tinerii, invatamantul trebuie sa fie mai pragmatic: cu mai multe aplicatii practice dar si cu subiecte intr-adevar utile, mai jos intr-o ordine aleatorie:

Arte: e pacat sa lasam desenul si muzica la dimensiunile actuale. E atat de multa bogatie in arte (inclusiv dans, teatru, film, arhitectura, etc), frumusete, comunicare, incat e pacat sa le trecem in esalonul secund.

Gandire: problemele de matematica sau fizica, cititul lecturilor obligatorii, logica, etc, ii ajuta pe copii sa invete sa gandeasca. Eu as face un obiect, o stiinta separata: cum sa-ti folosesti creierul. Aici trec si autocunoasterea, desi nu e legata doar de gandire, dar e coordonata de aceasta.

Gimnastica sentimentala: Emotiile puternice ne pot impiedica sau ajuta sa facem lucruri importante, ne pot impiedica sau ajuta sa luam decizii bune. Importanta cunoasterii si gestionarii lor este covarsitoare.

Religii/Filosofie/Psihologie: eu cred ca asta ii poate ajuta pe tineri sa fie fericiti, nu doar sa functioneze in societate. Ele deja exista in scoala, ar trebui insa sa constituie centrul educatiei, nu periferia.

Financiar/Contabiltate: este foarte greu sa te descurci in sistemul actual (presupunand ca va supravietui crizei :) ) fara sa intelegi cateva lucruri de baza financiar-contabile. Mai mult, daca se va introduce plata impozitului pe toate veniturile la individ, sa vezi atunci nebunie: ce e aia cheltuiala deductibila, ce e ala TVA, da de ce?, etc.

Statistica: ca sa poti intelege ce se intampla in jurul tau, sa poti discerne intre tipuri de informatii, etc, etc. Detaliez aici importanta capitala a statisticii.

Gatit si mancat: cel mai important lucru pentru a trai este sa poti sa te alimentezi. Si totusi o facem atat de prost! Copiii ar trebui sa poata discerne intre mancat sanatos si nesanatos, sa poata chiar gati un minim din astfel de feluri.

Democratie: eventual si alte modalitati de conducere. Rolul institutiilor macar in Romania: de ce mergem la vot, de ce alegem Presedinte si ce trebuie el sa faca, pentru cine lucreaza Guvernul si Parlamentul si cui trebuie sa dea socoteala, etc. Cateva ganduri despre democratie aici.

Relationarea: se presupune ca daca ai jucat fotbal stii sa fii un team player, sau daca ai avut o prietena in scoala generala poti sa intemeiezi o familie. Din nou cred ca e gresit. Modurile de relationare in grup si cu sexul opus ar trebui invatate, daca nu vin corect natural, si de multe ori nu vin.

Comunicare: se presupune ca la dezvoltarea vorbirii, limba romana, etc, se imbunatateste capacitatea de comunicare. E departe de a fi suficient. Procesul de comunicare si responsabilitatile implicate ar trebui bine insusite.

Sexul: un lucru extrem de important pentru fiecare dintre noi (mai important decat educatia fizica :) ) si pentru societate in ansamblu este bagat sub pres. Nu e suficient sa le vorbim copiiilor despre protectie. Nu cred ca trebuie sa incurajam abuzul, trivializarea, ci sa-i invatam cat mai multe despre sex. Daca tot fac sau vor face, sa faca bine! :)

Va invit sa scrieti si voi ce credeti ca ar trebui introdus in programa scolara sau cum ar trebui sa se intample lucrurile mai bine in educatie.

Citeste restul!

Candor – 4.strutul si gastele

Din ce inteleg eu din conceptul lui Jack Welch, Candor presupune recunoasterea gravitatii unei situatii, fara a o ignora, dar si fara a o supralicita. Candor inseamna sa nu fii nici strut nici gasca.:)

Recunoasteti strutul dupa modul in care ignora ce se intampla. I se pare ca nimic din jur nu-l poate atinge, nici actiunile concurentei, nici ale consumatorilor, nici reglementarile. Probabil ca in situatia actuala ar spune “o fi criza dar la noi nu se vede.” Poate ca nu se vede, dar sigur trebuie tratata cu seriozitate iar riscurile posibile micsorate. Strutul are toate sansele ca la un moment data sa se trezeasca fara pene :). Unii struti au nasul atat de sus incat li se pare ca nimic nu va ajuge la el...uita ca defapt picioarele sunt tot pe pamant.

Cat despre gaste, ele sunt opusul strutului. Cel putin o data pe saptamana se intampla ceva ingrozitor, foarte grav, care trebuie discutat de urgenta. Unii anagajati sau manageri, ii stiti cu siguranta, vin cu vestile ingrozitoare “Stii ce s-a intamplat astazi? Nu vom mai vinde nimic! Bag mana in foc ca intr-o luna jumatate din noi suntem in somaj!”. O reuniune se convoaca de urgenta si toate gastele fac mare galagie si dau din aripi speriate de moarte. Se iau sau nu masuri, dar toate gastele se simt foarte importante “Mama, prin ce-am trecut! Era cat pe ce!” Gastele transmit mult stres mai departe si de obicei au o productivitate redusa.

Atat strutul cat si gastele sunt de multe ori rupte de realitate, stau in spatele biroului sau la headoffice si au o imagine deformata despre ce se intampla defapt. Extremele nu fac decat sa distorsioneze realitatea si nu ajuta nimanui. Ideal este sa recunosti gravitatea unei situatii la nivelul corect, fara panica si fara indiferenta. Si sa transmiti mai departe mesajul corect, caci secretomania nu ajuta, dar nici panica sau infumurarea.

Citeste si:
Candor - 1.evalaurile , Candor - 2.asteptarile , Candor - 3.secretomania

Citeste restul!

Strategii de criza in business

Ce-i de facut cu afacerea? Lucrurile nu mai stau la fel ca inainte, e clar. Iata cateva moduri posibile de actiune :

1. Grija: Cuvant de obicei ne-asociat cu intreprinzatorii, dar care acum pare sa fie la ordinea zilei. Atentie mare la cheltuieli, mai taiem un training, mai un stiudiu de piata, mai o promovare. Atentie la salarii, sa nu creasca prea mult, la utilitati, etc. Atentie si la preturi, revizuire foarte frecventa, mare atentie la incasari. Grija la toate deciziile, caci o mica greseala in perioada asta poate sa fie neiertatoare. Acest mod de actiune poate sa aduca ceva sanse de supravietuire in criza. O strategie reactiva, ca o testoasa care se opreste si se retrage in carapace, sau se mai ascunde dupa un bolovan, asteptand sa treaca primejdia.

2. Schimbare: Care poate sa fie la randul ei pe doua niveluri:
Primul e o imbunatatire, o evolutie a modului de lucru existent. Sa facem lucrurile mai bine decat le faceam, sa stimulam mai bine angajatii caci de acolo pot veni solutii, sa crestem eficienta proceselor (crescand output-ul sau micsorand inputul). Sa fim mai profesionisti, adica sa facem treaba mai bine decat o faceam cand nu era presiunea crizei. Loc este destul, caci nu ne-am omorat cu asta inainte, orbiti de cresterea fulminanta.

Al doilea mod de shimbare este o schimbare la nivel profund. A modului cum privim afacerile, chiar si viata si lumea :). A modurilor de lucru si de gandire care ne-au adus pana aici, dar aici se dovedesc ineficace. A strategiei de afaceri, nu doar a tacticilor.

Firmele care aleg schimbarea au sanse mult mai mari sa supravietuiasca, iar cele care aleg schimbarea profunda vor iesi chiar castigatoare din criza.

CUM sa identificam directia de schimbarea optima? Putem accesa resursele din companie: baze de date sau experienta oamenilor. Insa, asa cum spuneau Horea Murgu si Mihai Stanescu aseara la Money Channel, unealta dedicata unei astfel de situatii este coaching-ul. Prin definitie coaching-ul urmareste sa imbunatateasca perfomanta, sa descopere limitele modului de gandire si actiune curent lasand loc altuia nou, mai bun pentru situatia noua aparuta. Coaching-ul te ajuta sa vezi oportunitatile in criza, si nu barierele, sa poti sa faci mai mult cu mai putin, sa iesi castigator acolo unde altii nici macar nu vor supravietui.

Citeste restul!

Simte, Gandeste, Actioneaza

La inceput nu este nimic. Doar o mare liniste, in care nu se aude nimic. Caci pentru ca sa se nasca Ceva, trebuie ca mai intai sa dispara tot ce este, sa te eliberezi de ideile, conceptele, trairile precedente. Si sa astepti, sa asculti, fara efort, fara gandire.

Apoi apare: o vibratie, o disonanta, pe care o simti fara sa o poti defini, pentru ca daca ai defini-o nu ar mai fi noua ci brusc legata de concepte, idei, ganduri, sentimente vechi. Si Noul nu poata sa rasara din Vechi, Vechiul il inlantuieste si-l omoara. Apoi Vibratia capata substanta si contur si nu poti decat sa o admiri, fara sa o judeci, in frumusetea ei completa. Odata formata, poti sa folosesti Gandirea, caci deja poate rezista Vechiului, ca un copil care odata ajuns la 9 luni si nascut poate trai in lume. Mintea o cerceteaza incet, fara graba, savurand noutatea si incercandu-si cu placere toti muschii indelung antrenati, testand idei si concepte Vechi sau deslusind altele Noi. Slefuieste meteoritul aparut si face din el un diamant superb. …Dar lucrarea nu este completa. Ea trebuie pusa in practica. Abia atunci Vibratia superba prelucrata de minte poate insemna ceva. Actiunea da viata cu adevarat Noului nascut. Schimbarea, evolutia pe care acesta o aduce in lume este implinirea rostului lui.

Trei etape pentru Creatie: simtire, gandire, actiune.

Citeste restul!

Candor – 3. secretomania

Candor = comunicarea deschisa si sincera nu are nici o legatura cu secretomania. Adica cu necomunicarea diferitelor aspecte legate de business angajatilor, “ca nu trebuie sa stie ei”, “concurenta are urechi peste tot”, etc. Din pacate asta incepe de multe ori chiar prin necomunicarea obiectivelor si strategiei firmei/departamentului, in asa fel incat oamenii nu stiu exact de ce muncesc la un anumit proiect, unde va fi firma peste 1 an, sau daca va mai fi acolo. Secretomania nu face decat sa creasca stresul, neincrederea sau chiar indiferenta angajatilor. Nici un om tinut in intuneric nu va putea fi “trup si suflet” pentru firma, va fi cel mult un executant corect care “trage” sa-si ia banii dar nu va putea si nu va dori cu adevarat sa faca tot ce poate pentru progresul firmei. Precum soldatul din linia intai care trage cu pusca intr-o directie, ca-i spune superiorul, dar daca e ceata poate la fel de bine sa traga si in ai lui, iar de fapt el nu vrea decat sa plece acasa, la familia lui.

Un alt exemplu este necomunicarea posibililor pasi in cariera, sau, si mai rau, prezentarea unora total nerealisti, in care defapt nu crede nimeni (ipocrizia). Este greu pentru angajati sa se identifice cu firma daca nu-si intrevad un viitor acolo. Si viitorul acela trebuie sa fie prezentat sincer (candor), implicarea firmei in dezvoltarea angajatului ar trebui sa fie reala. Daca angajatul nu este multumit, pe drept cuvant, cu ce sincer poti pune pe masa, e mai bine sa plece, decat sa munceasca demotivat. Chiar daca reusesti sa-l duci cu vorba o perioada isi va da seama de realitate, iar despartirea inevitabila va fi mai neplacuta. Iar daca managerului chiar ii pasa de angajati ii va ajuta sa ajunga intr-un loc potrivit pentru ei, chiar daca nu in propria firma. Vi s-a intamplat? :)

Citeste si:
candor - 1.evaluarile , candor - 2.asteptarile , candor - 4.strutul si gastele

Citeste restul!

Candor – 2. asteptarile

Revin la conceptul de “candor” al lui Jack Welch si la importanta capitala a acestui comportament in business. De ce e important sa fii sincer, deschis, sa-i ajuti pe ceilalti? Pentru ca altfel le pierzi increderea in tine, dar si in organizatie; in scopurile inalte, dar si in activitatile de zi cu zi. Inseamna demotivare, reducerea performantei, neutilizarea potentialului, pierderea unor oameni buni, care in alte conditii ar obtine rezultate excelente. Un alt exemplu:

2. Asteptarile: care nu sunt comunicate angajatilor sau colegilor: presupunem ca e evident Ce trebuie sa faca fiecare, dar mai ales CUM trebuie sa faca...nu e de mirare ca multi oameni nu inteleg ce vrem de la ei, si sunt extrem de contrariati si frustrati cand, dupa o perioada, le explicam ca nu au facut ce trebuiau sa faca, ca nu au atins obiective despre care habar nu aveau, ca nu se comporta cum ar trebui. Poate parea ciudat ca am inceput cu “evaluarile” si am continuat cu “asteptarile” cand defapt ar trebui sa fie invers. Am facut asta pentru ca asa se intampla in foarte, foarte multe situatii: asteptarile nu sunt comunicate si nu sunt clarificate. Uitati-va in experienta voastra, de cate ori lucrurile au mers prost pentru ca nu ati stiut sau nu ati inteles ce vrea cineva de la voi...iar apoi vi s-a reprosat ca trebuia sa fiti pro-activi, sa va interesati de obiective si sa cereti lamuriri? (Prima lamurire ar fi fost poate: ce e aia pro-activ?) Da, este foarte adevarat ca trebuia sa va interesati si sa cereti lamuriri, dar prima grija a celui care “se asteapta” de la cineva sa faca Ceva, Cumva, ar trebui sa fie sa-i spuna Ce si Cum sa faca!!

Solutia? Candor: comunicare sincera si deschisa. Prezentarea, clarificarea si stabilirea de comun acord a asteptarilor, fie ca le spunem obiective (SMART sau nu) sau altfel, dar ar fi bine sa fie atat cantitative (ce si cat urmarim sa obtinem) cat si calitative (cum sa ne comportam). In plus, pastrarea lor scrisa e importanta pentru evitarea confuziei si referire ulterioara. Nu este timp pierdut, cea mai buna investire a timpului este in oameni, mai ales atunci cand declaram ca “oamenii sunt cea mai importanta resursa a firmei”... :)


Citeste si:
candor -1.evalurile , candor - 3.secretomania , candor - 4.strutul si gastele

Citeste restul!